Cutie Călătoare

Pauzele pot fi lungi și greu de explicat. Revenirile pot fi dificil de făcut. Dar acum sunt înapoi aici, și sper să nu mai uit cât îmi place asta și pentru ce o fac. Am fost pe munte în acești doi ani, pauza a fost doar de la scris. Poate o să explic cândva, sau o sa rescriu articole din această perioadă, pentru ca au fost 2 ani cu întrebări și cu schimbări destul de mari pentru mine (în bine, cred); poate de aceea am fost prea ocupată și am uitat să fac ceva ce îmi aducea bucurie...să scriu. Dar astăzi nu este despre scuze, pauze sau cancanuri, ci despre o tură care mi-a fost grea, și care mă readuce aici, deci îmi este foarte specială. Nu mai fusesem pe munte din Martie, iar sport nu prea am apucat să fac anul acesta. Până pe 19 August am fost foarte prinsă cu ale mele, dar apoi brusc am simțit că este vacanță și pentru mine . Am plecat de la a mă plânge că nu sunt în formă și că vreau o tură ușoară, de încălzire...am ajuns la "am nevoie de o tură în Făgăraș, hai pe Dara și Hâ...

(foto: Ovidiu) Data: 5 iunie 2020. Echipa: eu, Ovidiu, Claudia, Rareș. Traseu: Halta Timișul de Jos (740m)--Dâmbu Morii-Cabana Piatra Mare (1628m)--Vf. Piatra Mare (1884m)--Predeal (1030m). Nu pot spune ca aș fi rupt potecile in cele 2 luni de stare de urgență. Simțeam nevoia să mi se facă iar dor de munte, dor rău de tot. Așa că am stat cumințică și mi-am văzut de ale mele.  M-a apucat brusc, într-o zi cu soare. Aproape ca simțeam o durere fizică, așa tare voiam să fiu pe-o potecă.  Am pus ochii pe o superbitate de traseu în Buila (care sper ca va urma), dar mi-am dat seama că: 1) nu știu dacă putem merge 4-5 în mașină în afara localității (între timp am primit răspuns afirmativ de la Poliția Română). Și 2) nu știu exact forma genunchilor mei  (&co). Așa că am făcut consiliu și am decis s-o luăm ușor, cu o tură de încălzire: urcare pe Jepii Mici, coborâre pe Jepii Mari. Am secătuit refresh-ul pe "vremea Bucegi meteoblue" în speranța că va apărea o zi fără fulgere ș...

Data: 18-19 ianuarie 2020. Echipa: cu ghid ( Ilinca Stoenică ) Traseu: Păltiniș--Poiana Găujoara--Vf. Cindrel--Refugiul Cânaia (ziua 1)              Refugiul Cânaia--Șaua Bătrâna--Poiana Muncel--Păltiniș (ziua 2).  Încă de când am pus prima dată piciorul în Cindrel, mi-am dorit să-l vizitez și iarna. Visam atunci la zăpadă mare, chiar mă vedeam lipăind cu rachete pe dealuri, spre vârf . Dar nici în visele mele frumoase n-am bănuit că voi ajunge acolo așa curând (i.e. iarna asta), principalul motiv fiind faptul că cei cu care merg de obicei nu aveau echipament potrivit (la acel moment). Ar fi amuzant de menționat că în vară, am ajuns în Șaua Bătrâna de trei ori: când am mers spre vârf înainte de cursă , în alergarea de la semi , și când mi-am dus sora acolo (va urma).  M-am bucurat ca un copil când am văzut propunerea Ilincăi de tură și m-am înscris. Am fost foarte entuziasmată, aproape că am numărat zilele până la plecare . A...

Data: 6-7 februarie 2020. Echipa: eu, Matei, Rareș, Ovidiu. Traseu: Azuga--Plaiul lui Mihai Șoș--Vf. Clăbucetul Taurului (1520m)--Cabana Gârbova (ziua 1)              Cabana Gârbova--Predeal (ziua 2). Ideea acestei ture a venit în timpul unui prânz la institut. Din senin, am început să fac lobby pentru o tură la cabana Piatra Mare, mă gândeam că o excursie de iarnă până acolo n-ar trebui să pună mari probleme. Marea minune a fost că Matei a vrut să vină (deși la acel moment nu avea echipamentul strict necesar), iar apoi a fost doar o chestiune de timp să am accept-ul de la Ovidiu și de la Rareș, iar data excursiei a fost stabilită chiar atunci. Peste câteva zile am sunat la cabană să fac rezervare, și am aflat că nenea nu stă acolo decât în weekend, iar primul sfârșit de săptămână în care existau locuri libere era hăhăhăăăăăăăăt, departe. Așa că locul excursiei a devenit incert, dar data nu. Mi s-a pus pata pe munții Baiului, deș...

Continuarea acestor articole: urcarea spre cabană , ziua cu vârful . Când am făcut ochi în următoarea dimineață, atmosfera era tot apăsătoare, lumea își strângea lucrurile în liniște. Recunosc că am oscilat puțin între a păstra tensiunea în aer (aveam și eu drăcușorii mei), dar în primul moment prielnic am făcut o glumă, iar totul a revenit încet-încet la normal. Sau poate a fost doar impresia mea. La masă am pornit o discuție, voiam părerea celorlalți despre excursie. Am început prin a mă lăuda singură, la propriu, să-mi spun și eu matematic, cu plusuri și minusuri, gândurile legate de traseu. Atât mi-a trebuit. În următoarele 30-40 de minute am fost făcută ferfeniță , și am sfârșit prin a mă duce afară să dau niște apă la șoricei. Nu știu dacă m-a enervat mai tare faptul că cei care au fost cei mai incisivi tocmai terminaseră un (fuckin) semimaraton în 2h 50, sau faptul că totul s-a terminat cu fraza "excursia a fost ok".  Am ieșit afară și mi-am dat seam...

Continuarea acestui articol . Ne-am trezit bine dispuși, pregătiți să pornim spre vârf. Am primit un super mic dejun (pozat în prima parte). Eu și Adriana ne-am fardat în paralel (oupsy, dacă e cabană cu baie și oglindă, nu puteam rata ocazia:p), ne-am primit privirile stupefiate pe care le meritam , și am început urcarea cu 10 minute întârziere (arta cere sacrificii😄). Cabana Suru--Șaua Suru--Vârful Suru ( triunghi roșu+nemarcat, 2h 30min+30 min ) Eiiii, aici a venit micuța bubă. Urcarea este 99% continuă, deci destul de obositoare (833 metri diferență pozitivă de nivel). Din fericire ne-am înțeles foarte bine, am stat în bisericuțe permutate des și ne-am hlizit de parcă eram clasa a 5-a. După nici 50 de minute, am avut o priveliște foarte frumoasă asupra vârfului.

Disclaimer: nici un noob nu a fost rănit pentru realizarea acestui material. Dacă ați frunzărit puțin blogul și ați citit printre rânduri, ați observat, poate, că  marea mea dragoste sunt traseele lungi , de creastă , cu lanțuri și cățărări . Cele care îmi zgândăre limitele și genunchii, cele după care mă întorc acasă cu sufletul întors pe dos și totuși mai ordonat. Ei bine, nu toată lumea are aceleași gusturi sau atâția demoni de liniștit, și așa s-a născut ideea turei de noobi...din reproșuri că propun doar trasee grele unde nu poate veni oricine. Anul ăsta, s-a întâmplat. Doar că noobi pe care îi ochisem inițial au zis pas, așa că am scotocit printre colegii de facultate ca să găsim oameni cu mai puțină experiență, dornici să vadă ce-i așa șmecher la mersul pe munte. Așa am corupt 3 prieteni, dar din păcate unul s-a pierdut pe drum, într-un maxi stricat pe centura Târgoviștelui. Notă: menționez că deși numele este tura de noobi, am avut cu noi doar 2 începători, unul dintr...

Continuarea acestui articol .  Sebi s-a trezit la timp pentru a fi mângâiat de primele raze ale soarelui (e o glumă recurentă😃) și acestea i-au inspirat următoarele gânduri. Varianta Sebi Călătoria spre Cindrel a fost cumva neașteptată din mai multe puncte de vedere. Nu știu de voi, dar poate că nu e chiar înțelept să te apuci de căutat cazare cu 3 zile înainte să pleci undeva. Am avut surprinderea de a afla că în același weekend, pe lângă "Cindrel în alergare", mai avea loc în Păltiniș și o cursă din triada MTB și chiar "Raliul Sibiului". Așa că pentru oricine citește asta și își planifică din timp o excursie, verificați și dacă în perioada respectivă mai sunt alte evenimente importante, în caz că vreți să sunați după cazare abia cu 3 zile înainte de plecare:). A fost neașteptată și pentru că nici într-un milion de ani nu m-aș fi așteptat joi dimineața, atunci când mi-am început ziua mângâiat de o rază de soare (specială pentru că nu era de pe munte, e...

Continuarea acestui articol . La 7:30 m-a trezit zarva din jur. M-am împachetat pe mine și pe bagaj, mi-am împărțit sendvișurile cu Cuțul imens de acolo, m-am luptat iar cu sistemul de prindere al rachetelor, și duși am fost. Cabana Piatra Singuratică--Vf. Ecem (bandă roșie, 2h 20min)

Data: 2-3 februarie 2019. Echipa: cu ghid (Ioan Stoenică). Traseu: Bălan (865m)--Cabana Piatra Singuratică (1504m)--Vârful Hășmașul Mare (1792m)--cabană (ziua 1).              Cabana Piatra Singuratică--Vf. Ecem/Ascuțit (1707m)--Bălan (ziua 2).  Aveam deja în plan să ajung în munții Hășmașul Mare pe timp de vară ca să urc pe Piatra Singuratică (lanțuri&co 😀). Dar nu eram sigură că se va întâmpla în vara asta (2019), așa că imediat ce am văzut descrierea turei, m-am hotărât să merg. Asta și pentru că venea perfect, imediat după sesiune (...și ce sesiune). E important să menționez că după tura din Latoriței, m-am decis să investesc in bocanci de iarnă și crampoane /spikes/mini-colțari. Așa că aveam și niște jucării noi pe care abia așteptam să le pun la treabă. Mai mult, închiriasem rachete pentru că zăpada părea să fie mare pe sus, pe creste. Să scurtăm introducerea: am ajuns în localitatea Bălan, lângă biserica din centru și a...

  Data: 29-31 august 2018. Echipa: eu, Dragoș G, Matei, Rareș, Mara, Dragoș S. Traseu: Fântâna lui Botorog--Prăpăstiile Zărneștilor--Cabana Curmătura (ziua 1).              Cab. Curmătura--Vf. Turnu--Vf. Ascuțit--Vf. La Om--Refugiul Grind--La Table--Casa Folea (ziua 2).              Casa Folea--Fântâna lui Botorog (ziua 3). E groaznic de greu să scriu despre tura asta. Am tot încercat; am scris și am șters. Până la urmă am așteptat să vină momentul potrivit, care este acum. Nordica a însemnat foarte mult pentru mine, orice aș scrie este un \epsilon față de ceea ce am simțit/văzut/trăit. Probabil că asta nu va fi o poveste scurtă , așa că recomand un fotoliu comod în care să vă afundați la porțiunile mai expuse și un ceai cald alături (căci pe creastă nu sunt surse de apă!). Pentru cei nerăbdători, partea efectivă cu traseul este aici . Am citit un jurnal de călătorie despre Nordică când încă n...

Data: 13-14 august 2018. Echipa: eu, Dragoș, Matei. Traseu: Cabana Izvorul Muntelui--Piatra cu apă--Cabana Dochia.              Cabana Dochia--Vf. Toaca(1904m)--Cabana Dochia--Cabana Izvorul Muntelui. Continuarea acestui articol . Am spus cum a venit ideea semimaratonului, dar n-am zis nimic despre Ceahlău. Cu vreo 2 săptămâni înainte de semi, ne-am apucat să organizăm excursia pe zile. Vorbeam cu Matei și ne-am dat seama că dacă tot batem drumul până-n Vatra Dornei, poate am putea să mai facem o mică drumeție la întoarcere, să mai testăm o grupă montană din Carpații Orientali...și așa am ajuns la ideea de a vedea răsăritul de pe vârful Toaca.

Data: 26-27 august 2017. Echipa: Eu, Dragoș, Matei, Rareș, Adi. Traseu: Dâmbu Morii--Canionul 7 Scări--Cabana Piatra Mare               Cabana Piatra Mare--Vf. Piatra Mare (1884m)--Cabana Piatra Mare--Drumul Familiar--Dâmbu Morii . Vara se apropia de sfârșit iar noi știam asta. Cumva ne prefăceam că o să mai avem timp (sau poate doar eu făceam asta?!) de încă 3 ture, dar probabil intuiam că nu e așa. Eu îmi doream foarte mult să facem Nordica, dar n-a fost atunci momentul. Matei voia o tură în Bucegi cu grup mare-mare, dar și excursia asta a rămas pentru viitor. Am căzut la pace cu o tură ușoară dar frumoasă în masivul Piatra Mare pe care am condimentat-o cu o activitate nouă: dormitul la cort. Cum a fost? Citiți :D.

Data: 1 iulie 2017. Echipa: Eu, Dragoș, Matei, Rareș. Traseu: Cheia (din Prahova)--Fabrica de apă--Cabana Ciucaș--Vârful Ciucaș--Șaua Tigăilor--Cabana Ciucaș--Cheia. Reușisem să depun lucrarea de licență și mai aveam o săptămână până la prezentarea acesteia. Simțeam că vara este în sfârșit foarte aproape. Cu dorul de ducă rămas în suflet încă de anul trecut, din tura pe Moldoveanu, am știut că vara trebuie sa înceapă pe munte, dar unde? După un an greu la facultate, voiam întâi să-mi încerc puterile pe un traseu ușor și aveam niște conturi de reglat cu Vârful Ciucaș, rămase din iarnă. Așa ca alegerea destinației a fost ușoară. Am stabilit cu baieții să plecăm imediat după susținerea licenței (ce rebeli!), adică vineri. Pot spune doar că în acea seară, atunci când Dragoș ne-a batut la Carcassone: Star Wars în stațiunea Cheia, imi era mai ușor să cred că a doua zi am vreun examen, decât că vom urca pe munte.